Domnul Ionescu veni intr-o seara acasa destul de agitat. Auzise ca Popescu, administratorul bloclui in care locuia, urma sa isi treaca in Cartea cu Reguli a Familiei (CRF) -un fel de Constitutie familiala- un nou concept: deficitul structural al familiei sa nu treaca de 0,5%. “Musai sa ne trecem treaba asta si noi in Constitutia noastra”, isi zise in barba Ionescu, urcand agitat scarile ca sa ii dea cat mai degraba de stire doamnei Ionescu. De regula, in CRF se treceau chestii generale care trebuie respectate intr-o familie: cine are ultimul cuvant in casa, cand ai dreptul sa ii strigi partenerului “Taci naibii odata ca m-ai innebunit!”, cine se ocupa de caratul gunoiului si ce exceptii pot fi intalnite, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro
Asta cu deficitul n-o mai auzise domnul Ionescu, dar se gandea ca e ceva de bine din moment ce insusi administratorul…
Cand ajunse in apartament, domnul Ionescu ii marturisi doamnei gandul lui cel bun. “Ce-i aia deficit structural draga?”, il intreba doamna Ionescu. Pe moment, domnul Ionescu se bloca. “Asta conteaza acum, ce e ala deficit structural? Important e sa-l aplicam!!” ii raspunse domnul Ionescu. Dar uite, ca sa nu mori proasta, adauga el, deficitul e distanta dintre cheltuieli si venituri. Cand tu castigi 700 de lei si iti cumperi ca toanta o rochie de 1000 de lei se cheama ca ai si facut un deficit!. Si atunci ce faci? Vii la mine si te milogesti sa iti dau 300 de lei diferenta si imi promiti ca o sa mi-i restitui tu candva. Eu ca prostul, iti dau banii si dupa aia ma ling pe bot de ei, mai zise domnul Ionescu, trist. Fac si eu deficit ca ceea ce la tine e venit, la mine e cheltuiala si de la o vreme devine nesustenabila. De aia avem draga nevoie de un “fiscal compact”.
Doamna Ionescu il privi cu un usor tremurat si-i zise de la obraz: “Pai noi traim pe deficit de cand ne-am luat, de acu 20 de
