Deficitul structural va reflecta fidel modul în care statul cheltuie banii publici. Toate abaterile vor fi depistate. Sursa: SHUTTERSTOCK

România, ca şi celalte state din UE care doresc schimbarea tratatului european, vor trebui să îndeplinească un criteriu care sună foarte bizar pentru români: să atingă un nivel de deficit structural de 0,5% din produsul intern brut. Ce se ascunde în spatele acestui termen?

Comparaţie cu deficitul bugetar

Deficitul structural este un fel de termometru care reflectă fidel modul în care un stat îşi gestionează veniturile şi cheltuielile. În raport cu acesta, deficitul bugetar, adică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile unui stat pe parcusul unui an, prezintă un rezultat mult mai puţin transparent.

Acesta este marcat de tot felul de "bruiaje" care pot fi foarte înşelătoare atunci când încerci să vezi dacă un stat este sau nu riguros în modul în care îşi colectează veniturile sau cheltuieşte sumele de care dispune.

De exemplu, "într-un an de creştere economică este foarte probabil ca încasările din taxa pe valoarea adăugată să fie foarte mari. Lumea cumpără multe maşini, deci este normal să fie venituri mari la buget", a explicat pentru EVZ Eugen Rădulescu, şeful direcţiei de audit din cadrul Băncii Naţionale a României.

Bazându-se pe aceste venituri mari, care sunt doar conjuncturale, respectiv au fost posibile doar pentru că economia a mers foarte bine, un stat poate fi tentat să cheltuiască mai mult decât ar trebui bazându-se pe faptul că, la final de an, va avea oricum un bilanţ (deficit bugetar) bun pentru că veniturile sunt mari.

De asemenea, în recesiune, chetuielile cu bugetul de şomaj sunt mai mari, pentru că mai multă lume este disponibilizată, a explicat economistul. Atunci când se calculează deficitul struc tural toate aceste "bruiaje" sunt eliminate.

Cum se calculează

Pent