Agricultura are la dispoziţie fonduri de 3,5 miliarde de euro pentru anul viitor, 90% din aceşti bani urmând să ajungă la fermieri sub formă de ajutoare de stat, plăţi directe pentru terenul agricol, dar şi sub formă de fonduri europene. Impactul acestor "injecţii" este puţin vizibil însă pe teren în condiţiile în care un kilogram de carne de porc sau aceeaşi cantitate de brânză costă 14 lei, iar preţul unui litru de lapte este 3-4 lei. În acest timp ţăranii îşi vând cartofii sau varza la marginea drumului, iar pe aproape un milion de hectare de teren cresc buruieni.
Din cele 3,3 miliarde de euro care ajung la fermieri aproximativ un miliard de euro vor susţine producţia de cereale prin plăţile directe pe hectar, statul va sprijini producţia de animale cu 500 de milioane de euro cu ajutoare de stat, iar restul de 2 miliarde de euro se vor transforma în echipamente sau unităţi de stocare în urma proiectelor de fonduri europene. Peste jumătate din plăţi vor ajunge însă în conturile micilor proprietari de animale şi ale celor care exploatează până la 20 de hectare de teren ale căror produse nu ajung pe piaţă. Impactul asupra preţurilor este astfel diminuat.
"Problema vine din agricultura de subzistenţă, care nu ar trebui să ţină de Ministerul Agriculturii, ci de Ministerul Muncii, care să meargă şi să ia măsuri de protecţie socială, iar noi să subvenţionăm doar agricultura care produce pentru piaţă. Aceasta este singura susţinere reală pentru agricultură, restul este doar sprijin. Banii pe care îi plătim ca subvenţii pentru fermele de semisubzistenţă de multe ori nici nu sunt investiţi în agricultură", explică Miron Moldovan, director general al Direcţiei de buget-finanţe şi fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
România are 3,8 milioane de fermieri, însă numai 31.000 de firme înregistrate ca busin
