Spiritul civic ţopăind zgomotos în mine, am semnalat într-un editorial că, pe trecerea de pietoni din faţa redacţiei noastre, se află o gaură în asfalt, cu vădite tendinţe de adâncire. Spre mulţumirea tuturor care treceau pe acolo, scrântind glezna sau rupând axul maşinii, într-o zi cu soare am constatat că edilii urbei au luat măsurile necesare şi au reparat drumul! Începusem deja să mă umflu în pene! Uite, presa a treia- a patra putere în stat, uite ce efect poate avea un editorial! Apoi am semnalat situaţia unor scări ce o iau la vale, văduvind un tronson de bloc, culmea, cu interfon la poartă şi cu bec cu senzor de mişcare, de a mai circula civilizat în propriul imobil. Efectul semnalării? Câteva telefoane pentru liniştirea spiritelor, o expertiză a stării de facto a scărilor şi promisiunea pecetluită cu semnături şi ştampile, că scările musai să reziste până în martie 2012, că de nu cei de la Asociaţia de locatari vor răspunde …penal! Beton! Nu e de mirare că am făcut un fel de obsesie pentru treptele ce duc spre…ortopedie, cel puţin, după starea jalnică în care se află. Şi nu doar cele de care vorbeam mai sus. Multe, zeci de scări în oraş arată ca nişte dinţi stricaţi în gura unui balaur. De la blocurile dintr-un capăt până la clădirea telefoanelor de pe Bulevardul 1 decembrie 1918. Şi dacă am ajuns până aici, să nu uităm de pericolul ce vă paşte în caz că vă uitaţi spre minunatele lumini ale oraşului şi călcaţi în gura de canal, din ce în ce mai descoperit, aproape de pasajul subteran! Am mai scris şi despre asta, dar se pare că lumea e prea ocupată cu pregătirile de sărbători, iar milioanele de luminiţe creează orbul găinii celor care ar trebui să le ia în seamă!

Spiritul civic ţopăind zgomotos în mine, am semnalat într-un editorial că, pe trecerea de pietoni din faţa redacţiei noastre, se află o gaură în asfalt, cu vădite tendinţe de adâncire. Spre