În rechizitoriul prin care suspecţii au fost deferiţi instanţei, procurorii au atras atenţia asupra faptului că „persoanele îndreptăţite la restituire au fost determinate, după trecerea unor perioade de timp îndelungate, de doi până la trei ani, ori să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile în cauză"

Faimosul proces al retrocedărilor Constanţei, în care primarul Radu Mazăre şi mai mulţi directori din administraţia publică locală sunt judecaţi pentru infracţiuni de corupţie, bate pasul pe loc cu graţie, de peste un an de zile. În acest context, este de menţionat că nici măcar portalul instanţelor de judecată nu mai este actualizat de mai bine de un an, ultima actualizare a informaţiilor privind dosarul cauzei, înregistrat sub numărul 6536/2/2008, fiind făcută la data de 8 decembrie 2010. Până la închiderea ediţiei, primarul nu răspunsese solicitărilor noastre privind acordarea unui punct de vedere cu privire la acest subiect.

Revenind la Portalul instanţelor de judecată, pe 8 decembrie 2010, instanţa a constatat că procesul este în continuare suspendat, ca urmare a trimiterii dosarului la Curtea Constituţională, în luna septembrie 2010. Totuşi, de atunci şi până în prezent, judecătorii constituţionali nu au găsit probabil timpul necesar să analizeze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de avocaţii acuzaţilor, dosarul retrocedărilor nefigurând în mai mult sau mai puţin încărcatele liste de şedinţă ale Curţii. În procesul retrocedărilor, procurorii DNA au acuzat faptul că începând cu luna noiembrie 2002 şi până în luna iulie 2005 „membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri". Scopul, spuneau procurorii, ar fi fost cel al „obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei