Acordul de principiu la care au ajuns, vineri, liderii Uniunii Europene va produce multe victime colaterale, mai mult sau mai puţin inocente.
În România, unul dintre efecte este că programul economic al USL devine complet desuet şi inaplicabil. Proiectele electorale ale domnilor Ponta şi Antonescu nu mai au acoperire dacă România va respecta angajamentul impus de cancelarul german Angela Merkel şi anume limitarea deficitului structural la numai 0,5%. USL nu mai are ce promite!
Să ne amintim câteva dintre angajamentele pe care le luau la sfârşitul lunii mai marii lideri USL: reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, creşterea salariului minim la 800 de lei, impozit diferenţiat, dar cota maximă ar urma să rămână la 16% şi reducerea TVA la 19% în următorii patru ani. Un finanţist neutru, Mihnea Vasilache, cu o experienţă de peste 15 ani pe Wall Street şi în City-ul londonez, scria la acel moment că impactul unora dintre măsurile propuse de USL este o reducere "imediată" cu 23% a veniturilor bugetare. Un alt economist neafiliat politic, Dan Popa, calcula că impactul total evaluat pentru 14 măsuri ale USL este de 23 de miliarde de lei, reprezentând 4% din PIB.
În septembrie 2011, Crin Antonescu, respingea un deficit bugetar de 3% în 2012 şi spunea că acesta ar trebui să fie "renegociat" în vederea majorării. La sfârşitul lunii noiembrie, când era clar că statele europene vor fi nevoite să ia măsuri dure pentru a preveni o agravare a crizei, Victor Ponta continua să bată câmpii despre un deficit de "trei, patru la sută". Dacă ţara noastră introduce în Constituţie prevederea referitoare la limitarea deficitului structural la 0,5% va fi imposibil ca un guvern iresponsabil să schimbe această regulă când are chef. Faptul că există un asemenea risc a dovedit-o din păcate chiar executivul condus de Emil Boc, care deja a modificat prin ordonanţ
