A plecat din ţară pentru că voia să vadă cum se face medicină şi prin alte părţi. A ajuns în America. Când Dan, care are acum 43 de ani, s-a hotărât să-şi părăsească patria, în 1999, tatăl lui, care este profesor de economie şi diplomaţie la Universitatea din Timişoara, nu prea a fost de acord: "S-a gândit că, dacă nu reuşesc, să nu cumva să mă las de meserie şi să fac altceva". Însă a reuşit.
"Statele Unite primesc medici din afară, cu condiţia să treci nişte examene. Apoi îţi cauţi rezidenţă pentru specializare", povesteşte Dan. El a dat acest examen, în limba engleză, la Budapesta, apoi a luat lista cu spitalele din America şi cu poziţiile pe care le ofereau fiecare. "Am lucrat mai întâi la New York University. Am început un rezidenţiat în medicină internă, dar după doi ani nu mi-a mai plăcut. Voiam chirurgie. Am aplicat din nou şi am stat patru ani la University of Texas, din San Antonio. Când am terminat, mi-am dat seama că pot face o supraspecializare în ginecologie oncologică. În acest domeniu, care a apărut în anii ’60, există 1.000 de specialişti în Statele Unite. Ideea este de a face medici dedicaţi total cancerului ginecologic, care tratează boala şi chirurgical, şi prin chimioterapie. Numai radiaţie nu facem noi. Pacienţii bolnavi de cancer sunt şi aşa distruşi, şi psihologic le e de ajutor să ştie că au un medic care se ocupă de tot", spune Dan Silaşi. A făcut supraspecializarea în ginecologie oncologică la Yale şi acum este asistent universitar la această facultate. Dan Silaşi este chirurg, iar 50% dintre intervenţii le face cu sistemul computerizat da Vinci. "Chirurgia robotică a apărut prima dată ca aplicaţie militară. Medicul e scump şi durează mult să faci unul. Ca să dai primul ajutor în câmpul de luptă, e mai uşor şi mai ieftin să foloseşti un robot teleghidat. În anul 2003, aceşti roboţi au ajuns în spitale. Pri
