Eu nu vad unde e inselatoria in povestea vedetelor care le-au dat averi vrajitoarelor. Inselatoria presupune o doza de credibil, presupune ca escrocul sa promita ceva fezabil, cu parfum de autenticitate macar. Ceea ce nu e cazul.
Daca Oanei Zavoranu sau Mihaelei Borcea, principale cotizante la averea vrajitoarelor, cineva le-ar spune ca are relatii excelente cu Mos Craciun si ca il poate convinge sa le aduca Luna de pe cer, contra unei sume consistente desigur, l-ar crede? Am dubii.
Asa ceva nu este inselatorie. Asa ceva este prostie pura, iar banii cheltuiti sunt taxa pe prostie. Scandalul acesta nu scoate la iveala niste victime, ci niste fraieri cazuti de buna voie in plasa unor escroace, dispusi sa investeasca sume fabuloase in astfel de practici medievale.
Eu nu contest o componenta mistica ancestrala din mentalul multora dintre noi. Poate ca multi dintre noi, instinctiv, inexplicabil, se tem de astfel de practici, fara a crede neaparat in ele. Asa cum au o strangere de inima intr-o zi de marti, 13, sau ezita sa revina acasa imediat dupa ce au plecat.
Cunosc oameni foarte inteligenti si cultivati care cred in deochi, pe care il combat insa cu rugaciune. Dar de la astfel de superstitii pana la mersul la vrajitoare si la investitia unor sume cu 6 cifre in ajutorul acestora este o cale foarte, foarte lunga care tine, cum spuneam, de IQ.
Politia spune ca pe lista vrajitoarelor sunt foarte multe vedete si chiar politicieni. Ar fi fost de asteptat, nu-i asa, ca printre clientii acestora sa se afle mai degraba oameni simpli, din zona marginala a societatii, cu putina scoala si acces redus la educatie, crescuti in superstitii. Ei bine, iata ca nu e asa. Si asta cred, din mai multe cauze.
In primul rand, pentru ca oamenii acestia sunt cu mult mai credinciosi decat tot felul de parveniti mutanti. Se t