Planul de salvare a zonei euro decis la summitul de vineri al Uniunii Europene se loveşte de rezistenţă în Europa de Est, căreia i se pare o mare nedreptate să i se ceară să se sacrifice pentru ţările care încă se bucură de bunăstare mult mai mare, în ciuda munţilor de datorii publice pe care le au, comentează agenţia Associated Press.

Aceasta trebuie că este cea mai ciudată dintre întorsăturile de situaţie pe care le-a adus criza datoriilor: să li se ceară ajutorul polonezilor, cehilor şi altor est-europeni, care ani de zile au beneficiat de un ajutor masiv din partea Vestului. Acum li se cere să contribuie la un fond de urgenţă destinat ţărilor occidentale europene înglodate în datorii.

Planul UE: o glumă proastă

,,Trebuie că este o glumă proastă", a declarat Jonas Vaicys, un profesor de matematică din Lituania, un stat din fostul bloc sovietic, care încă nu şi-a revenit după lovitura puternică primită în timpul crizei financiare din 2008-2009. „Lituania însăşi este pe cale să ceară ajutor internaţional, nu să doneze bani pentru nişte fonduri", a adăugat lituanianul.

România şi Ungaria, salvate de îndatorarea la FMI

Planul decis la Consiliul European de iarnă include o contribuţie a statelor membre la FMI, în valoare de 200 de miliarde de euro sub forma unor împrumuturi. AP notează că într-adevăr cea mai mare parte a banilor va veni de la membrii uniunii monetare, dar că şi statelor non-euro li se cere ajutor.

Ungaria şi România nu pot contribui întrucât ele încă plătesc împrumuturile luate de la FMI pentru planurile de salvare din trecut. Şi Bulgaria, cel mai sărac membru al UE, spune că nu are nimic de oferit.

„Nu Bulgaria a provocat criza din zona euro şi nici nu va fi cea care să scoată zona din criză", a declarat ministrul bulgar de Externe ,Nikolai Mladenov, miercuri.

Dar şi alte state ex-sovietice se văd acum în