După 22 de ani, noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României a fost inaugurat joi. Clădirea este impresionantă şi reprezintă o investiţie de peste 104 milioane de euro, fără TVA. Lucrările la Biblioteca Naţională a României au început în 1986, însă au fost sistate după evenimentele din 1989. Sediul din Bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale a avut o istorie nefericită după Revoluţie: lungi perioade de timp nu s-au mai făcut lucrări, iar imobilul s-a degradat.

Noul sediu al Bibliotecii este impresionant: are 14 săli mari de lectură, şase săli de conferinţă, o aulă de 400 de locuri şi 30.000 de metri pătraţi de spaţii de depozite de carte. Clădirea va găzdui de asemenea şi Ministerul Culturii, spune Kelemen Hunor: „Serviciile Bibliotecii Naţionale vor fi deschise treptat din ianuarie, februarie. Ministerul Culturii se va muta în Aulă de anul viitor, vom avea şi un sediu aşa cum trebuie să fie pentru minister”, spune ministrul Culturii.

A treia clădire din România ca mărime, Biblioteca Naţională are şapte niveluri. Aspectul de nou, lifturile din sticlă, podelele din marmură şi balustradele din sticlă, fac din Biblioteca Naţională mai mult un centru cultural. Are mai multe spaţii funcţionale cu săli de expoziţii, librării şi cafenele, toate acestea pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi.

„Biblioteca Naţională a României îşi va deschide oficial porţile publicului anul viitor, de Ziua Naţională a Bibliotecarului”, spune directoarea bibliotecii Elena Tîrziman: „Spaţiile de lectură vor fi deschise publicului în aprilie. Atunci vom deschide sălile de lectură, cele profesionale, sălile Cabinetului biologic şi cele ale Cabinetul de referinţă”, spune Elena Tîrziman.

Prezenţi la inaugurarea Bibliotecii au fost şi foşti miniştri ai culturii. Ion Caramitru povesteşte cum în 1998, când a fost ministru, a participat şi el la proiec