După ce David Cameron a refuzat să se ralieze poziţiei celorlalte state europene în privinţa transferului de suveranitate bugetară către Bruxelles, şi alte guverne încep să îşi exprime dubiile la adresa condiţiilor incluse în noul tratat.

Dacă iniţial premierul britanic părea să se fi manevrat într-o poziţie izolată în cadrul Uniunii Europene, la nici o săptămână după summitul de la Bruxelles noul tratat a devenit subiectul unor dezbateri aprinse şi în alte capitale europene.

Astfel, premierul ceh Petr Necas a declarat, conform cotidianului Financial

Times, că atât timp cât nu cunoaşte parametrii exacţi ai tratatului ţara sa nu se poate pronunţa în mod clar pentru o aderare la acesta: „Deocamdată, nu avem decât o bucată de hârtie, şi până şi numele viitorului tratat s-ar putea schimba. Cred că ar fi greşeală politică dacă am spune acum că trebuie să semnăm această hârtie". Principala critică a lui Necas, dar şi a altor lideri, la adresa tratatului este că deocamdată nu se ştie dacă numai ţările din zona euro vor fi obligate să îşi supună bugetul controlului Comisiei Europene, sau dacă şi celelalte state semnatare vor fi nevoite să facă acest lucru.

Dispute la Dublin, Helsinki şi Copenhaga

Şi în Irlanda tratatul a fost primit cu scepticism. Liderii opoziţiei au cerut premierului Enda Kenny să permită un referendum asupra semnării acestuia - un vot pe care guvernul l-ar pierde cu siguranţă, conform unei analize publicate în Financial Times. Gerry Adams, liderul partidului Sinn Fein, a declarat, conform portalului EUobserver, că „guvernul a semnat o limitare a deficitului bugetar draconică, de numai 0,5%, fără să fi avut o evaluare a consecinţelor sociale şi economice ale unei asemenea măsuri".

Marţi, şi premierul finlandez, Jyrki Katainen, s-a distanţat de anumite părţi ale tratatului, declarând, conform EUobserver, că guvernul său