Economiile est-europene au rezistat până acum crizei care ameninţă UE. Cât de protejată este însă România în faţa extinderii problemelor? Nu avem motive să răsuflăm uşuraţi, susţin jurnaliştii "Financial Times" şi economiştii Băncii Europene pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie.
Nu doar guvernele din Vestul Europei au răsuflat uşurate atunci când, după o noapte întreagă de discuţii, Summitul care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles s-a încheiat cu o strategie de soluţionare a crizei din zona euro. Capitalele est-europene au primit vestea cu la fel de mult optimism.
Chiar dacă detaliile planului nu au fost încă finalizate, orice semn de progres este bine primit în Europa Centrală şi de Est. Sănătatea economică a regiunii, soliditatea sistemului ei bancar şi, în ultimă instanţă, stabilitatea sa politică şi socială sunt strâns legate de viitorul uniunii monetare. Pe scurt, dacă zona euro strănută, este dificil pentru vecinii ei să nu răcească.
Câteva economii din Europa Centrală au simţit deja impactul încetinirii ritmului de creştere economică a zonei euro în cel de-al doilea trimestru al acestui an.
Mai multe ţări balcanice au de suferit de pe urma crizei din Grecia, care le-a lovit exporturile şi investiţiile.
Gradul în care Europa Centrală şi de Est se bazează pe sistemul bancar vest-european pentru capital străin implică vulnerabilitate în faţa condiţiilor de finanţare tot mai aspre.
În următorul an va fi vital pentru băncile vestice, care trebuie să-şi consolideze capitalul, să nu sugrume creditarea în statele din centrul şi estul Europei.
Într-o mare măsură, regiunea este mai bine pregătită să facă faţă unui şoc din zona euro acum decât era în urmă cu trei ani, atunci când colapsul gigantului bancar american Lehman Brothers a răspândit frica pe pieţele mondiale. Majoritatea statelor au deficite de cont curent mul
