După 54 de ani de planuri, amânări, anulări şi lucrări, noul sediu al Bibliotecii Naţionale este în sfârşit gata şi a fost inaugurat joi. Premierul Emil Boc şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, au tăiat panglica. Boc i-a dat apoi o bucată din ea lui Theodor Paleologu, fostul ministru al Culturii care a semnat actul de începere a lucrărilor la noul sediu. Apoi primul ministru a adăugat: "Dacă ar fi fost şi domnul Adrian Iorgulescu (şi el fost ministru al Culturii- n.r.), i-aş fi dat şi lui o bucată".

A pornit apoi într-un tur al Bibliotecii Naţionale, lucru pe care publicul îl va putea face abia mai târziu. Asta pentru că Biblioteca Naţională se va deschide oficial abia în primăvară, spune Elena Târziman, directoarea instituţiei, care speră ca lucrul acesta să se întâmple de Ziua Bibliotecarului, pe 23 aprilie. Până atunci, biblioteca va fi deschisă, începând cu luna ianuarie, doar pentru organizarea de evenimente. "În ianuarie, va avea loc un eveniment, "Donaţii şi donatori", în timpul căruia vom anunţa o donaţie importantă", spune Elena Tîrziman. În final, noul sediu va adăposti 12 milioane de volume, circa un milion dintre acestea fiind aduse deja aici. Adevărata încercare va fi însă mutarea colecţiilor speciale unde se regăsesc cărţi şi documente vechi de sute de ani.

De câtă diplomaţie trebuie să dai dovadă când inscripţionezi o podea

Despre o nouă Bibliotecă Naţională se vorbeşte din 1957, însă abia astăzi o putem vedea, cu atriumul ei înalt de 30 de metri, cu cele 7 niveluri supraterane şi două subterane, cu lifturile cu pereţi din sticlă şi cu podelele şi plafoanele din sticlă luminate cu leduri. Arhitectul Eliodor Popa, şeful de proiect al cosntucţiei, vorbeşte despre cât de multă bătaie de cap i-au dat acestea din urmă.

"Iniţial, ne-am gândit să le inscripţionăm cu nume de scriitori. Ar fi fost însă unii care ar fi între