Construirea României moderne n-a fost un lucru mult prea uşor nici în trecut, nu este nici astăzi. Începuturile sînt întotdeauna dificile, mai ales cînd experienţele altora par uşor de imitat, dar atît de greu de pus în practică. Despre toate problemele politice care au animat primul Parlament românesc vorbeşte Silvia Marton în La construction politique de la nation. La nation dans les débats du Parlement de la Roumanie (1866-1871), Iaşi, Institutul European, 2009. Citind cu migală discursurile primilor noştri parlamentari, răsfoind Analele parlamentare, dezbaterile din Camera Deputaţilor, dezbaterile din Camera Senatului, Monitorul Oficial, presa vremii, Silvia Marton redă cu acurateţe dezbaterile furtunoase ale unui parlament ce se străduia să afle încotro trebuie să se îndrepte România de atunci. Instabilitatea politică flagrantă nu putea fi socotită decît un impediment în construcţia statului. În acest context, deputatul liberal Dimitrie Ghica rostea, în faţa Adunării din 21 decembrie 1866, un discurs de încurajare a Guvernului ce tocmai îşi depusese demisia, afirmînd că „schimbarea Guvernului nu este decît pe placul nebunilor“, şi că orice „bulversare nu poate decît să producă pagube“, aruncînd ţara în crize inutile. Or, de la 1866, crizele, demisiile, schimbările de guvern şi mai ales de miniştri au fost necontenite. Şi cu toate acestea, Parlamentul şi-a continuat dezbaterile cu privire la etapele modernizării României. Selectăm cîteva dintre aceste etape, aşa cum au fost ele analizate de autoare.
DE ACELASI AUTOR Cui i-e frică de prostime? Ghearele lungi ale dregătoriilor Despre vrăjitori şi vrăjitoare „Sminteala limbii“: despre sudălmi şi ocăriIeri, ca şi astăzi, bugetul a constituit o problemă majoră şi preluăm intervenţia deputatului conservator Manolache Costache Epureanu, unul dintre cei mai buni jurişti ai secolului al XIX-lea, care tranşează
