Senatul a respins, joi, propunerea Biroului Permanent de constituire a unei Comisii speciale care să analizeze documentaţia referitoare la existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România.

Propunerea a fost respinsă cu 41 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă şi trei abţineri. Propunerea de constituire a Comisiei a venit ca urmare a faptului că economistul Radu Golban a înaintat conducerii Senatului, în data de 26 octombrie, o scrisoare referitoare la existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, în care se precizează faptul că ‘în perioada subordonării României de către Germania hitleristă s-a încheiat, în 1935, acordul pentru reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României, acord prin care se stabilea ca plăţile provenind din schimbul de mărfuri şi din alte obligaţii de stat şi particulare să fie efectuate prin cliring bilateral între BNR şi Casa de compensaţie germană din Berlin’. ‘Printr-o clauză instituită în 1940, BNR a fost obligată să achite exportatorii din România chiar dacă sumele necesare pentru acestea depăşeau vărsămintele în lei ale importatorilor. (…) La nivelul anului 1944, soldul activ pentru România rezultat ca urmare a operaţiunilor de cliring bilateral depăşea un miliard de mărci imperiale’, se arată în documentul citat.

Radu Golban susţine că soldul la care face referire a fost confirmat de mai multe ‘surse externe’, între care Casa germană de compensaţie, Raportul Comisiei Bergier, arhiva Germaniei (nr. de registru R2/222), Banca Reglementelor din Basel (raport de lucru nr.14). ‘Calitatea şi sursele informaţiilor nu pot fi contestate. Mai mult, atât timp cât BNR invocă faptul că nu există documente care să ateste existenţa unei eventuale creanţe a BNR faţă de Casa germană de compensaţie, putem spune că nici nu mai este necesară căutarea acestora în România‘, se explică în scrisoare. Econo