Ieri, trei episoade ale unui marş din ce în ce mai accelerat către o societate totalitară, dacă nu chiar către dictatură. Consultările de la Cotroceni cu partidele parlamentare au purtat impropriu această denumire. Din câte s-a aflat, întâlnirea cu Opoziţia a fost mai degrabă un dialog al surzilor, presărat cu, după cum le-a numit Ponta, grosolăniile gazdei. Una peste alta, USL persistă ca ralierea la Acordul european de guvernanţă fiscală să fie asumată pritr-o lege cu caracter constituţional sau, în ultimă instanţă, prin includerea în Constituţie a acestui aspect, nefiind agreată (poziţie însuşită şi de UDMR) dorinţa lui Băsescu de modificare radicală a Legii fundamentale. Întâlnirea a avut o regie penibilă, invitaţii fiind strecuraţi, ca la o întâlnire mafiotă, pe o intrare lăturalnică, sub pretextul că accesul principal e destinat pregătirii unui concert. Mai mult, mass-media a avut interzisă cu desăvârşire participarea, Băsescu neuitând postura jenantă în care s-a aflat la întâlnirea din iunie. Tot mai mult, politica şi acţiunile administraţiei ţării au loc departe de ochii populaţiei, deşi vizează soarta pe mulţi ani a acesteia. Un al doilea episod, vădind acelaşi autoritarism şi lipsă de apetit pentru conlucrare şi dialog, s-a petrecut în Parlament. Unde, într-un dispreţ total faţă de Opoziţie, arcul Puterii a continuat să-şi voteze pe bandă rulantă prevederile unui Buget strâmb şi nerealist, refuzând ostentativ să adopte vreunul din amendamentele propuse de Opoziţie. PDL şi ciracii săi - despre ale căror voturi populaţia din colegii ar trebui să fie informată - continuă să fie o anexă bleagă a Guvernului, aprobându- i ca nişte momâi toate derapajele.

În fine, să nu lăsăm deoparte un al treilea episod de ieri, parte a unui mecanism din ce în ce mai agresiv la adresa populaţiei, a intereselor sale minimale, de supravieţuire. Curtea Constituţională a d