* din cauza lipsei căldurii, în depozitele structurii locale a Arhivelor Naţionale a crescut foarte mult umiditatea aerului, în timp ce temperatura, în mod evident, a scăzut

* acestea sunt condiţiile ideale dezvoltării ciupercilor ce degradează şi descompun hârtia documentelor vechi, de mare valoare istorică, administrativă şi judiciară * arhiviştii brăileni se gândesc cu groază la dezastrul pe care acestea îl vor provoca * cele mai vechi documente din depozitele de arhivă datează din 1831

Kilometri de documente de arhivă cu o valoare istorică, administrativă, judiciară sau culturală inestimabilă pentru oraşul nostru sunt în pericol de a fi pur şi simplu distruse din cauza lipsei căldurii în clădirea Direcţiei Judeţene Brăila a Arhivelor Naţionale. Instituţia nu mai primeşte de două săptămâni căldură din pricina problemelor cu care se confruntă operatorul de termoficare SC "CET" SA Brăila. Lipsa căldurii coroborată cu o creştere a indicelui de umiditate a aerului din depozitele instituţiei creează condiţii propice dezvoltării şi atacului unor tipuri de ciuperci care distrug hârtia. Practic, documente vechi de prin 1831, care reprezintă o oglindă a vieţii Brăilei de la început de secol XIX, sunt pe cale să ajungă să se fărâmiţeze şi să se transforme apoi în pulbere fină, sub acţiunea ciupercilor microscopice. Avertismenul este cât se poate de clar şi vine din partea arhiviştilor brăileni, care se uită cu îngrijorare la instrumentele de măsură a condiţiilor de atmosferă din depozite. Dar nu numai la Arhivele Naţionale sunt astfel de probleme, pentru că şi depozitele de arhivă ale instituţiilor care sunt abonate la CET se confruntă cu acelaşi risc. Palatul Administrativ, de exemplu, adăposteşte la subsol rafturi pline cu dosare, ca să nu mai spunem de clădirea Finanţelor, care, la fel, s-a transformat într-un imens frigider. În acest răstimp, administraţia lo