Amelia Neacşu, specialist în comunicare pentru serviciile audiovizuale ale Uniunii Europene, a fost prima ziaristă româncă de televiziune acreditată la Bruxelles. O pionieră în domeniul informaţiei comunitare în anii 90, când România încă nu îşi imagina că va deveni într-o bună zi membră UE, Amelia reuşea să transmită publicului românesc informaţii de la Bruxelles.
Timidă, dar voluntară şi profesionistă, Amelia a fost de altfel şi prima persoană din România care a integrat serviciile audiovizuale ale Comisiei Europene. După o scurtă incursiune la Belgrad, în calitate de comunicator tot pentru Comisia Europeană, Amelia Neacşu a revenit la Bruxelles, de data aceasta în structurile Parlamentului European.
Pentru RFI, această ziaristă care ar fi putut la fel de bine să fie educatoare sau profesoară, îşi reconstituie parcursul personal în mediul afacerilor europene.
În 1994, Amelia Neacşu, tânăra jurnalistă de televiziune părăsea oraşul Strasbourg pentru a se instala la Bruxelles. Ea venea iniţial din Bucureşti, unde participase la aventura primei televiziuni independente din România: SOTI. La Bruxelles, în 1994, Amelia s-a acreditat din partea postului Antena 1 pe lângă Comisia Europeană, devenind astfel prima jurnalistă româncă de televiziune care avea acces la instituţiile europene.
Urmată în curând în acest oraş de corespondentul BBC de limbă engleză şi română, Oana Lungescu, Amelia era atunci printre singurii ziarişti români de găsit în sala de presă din Bruxelles. Amintirile sale legate de acea perioadă sunt încărcate de nostalgie, mai ales cele legate de o vizită a preşedintelui Comisiei Europene, Jacques Santer, în România: «Desigur, ce se discuta nu privea absolut deloc ţările de est şi absolut deloc România, totul trebuia relativ negociat înainte pentru a putea adresa o întrebare purtătorilor de cuvânt. Mi-amintesc că era exact cu c
