A avut un an greu la cârma LPF, dar a „picat“ de fiecare dată în picioare. Dacă fotbalul românesc ar fi măcar pe jumătate la fel de valoros pe cât este de volubil „Mitică de la Ligă“, atunci, titlurile de campioni mondiali ar veni pe bandă rulantă. Simpatic pentru unii, incomod pentru ceilalţi, Dumitru Dragomir spune mereu lucrurilor pe nume.
„Adevărul": Ce poreclă aveaţi când eraţi puştan?
Dumitru Dragomir: Mi se spunea „Uscăţelul", pentru că eram slab, vai de capul meu. Aveam 25 de „kile".
Dacă nu aţi fi ajuns şef la ligă, ce meserie vi s-ar fi potrivit?
Cred că avocat sau actor. M-aş fi descurcat excelent la procese pentru că sunt convingător atunci când vreau. Ca actor aş fi ajuns sus de tot dacă mă năşteam în America. Bine, când eram mic visam să fiu aviator, doctor...
Parcă aţi şi dat la Facultatea de Drept...
Da, dar am picat că nu prea era toceala de mine. Am învăţat cât am învăţat, apoi mi-a făcut nevastă-mea copiuţe. Dar am copiat greşit anii, aşa că n-am luat examenul. Am făcut ASE-ul în cele din urmă, dar doar aşa, ca să am o diplomă pentru mine şi pentru orgoliul meu.
Cu ce om de fotbal n-aţi rezista să staţi închis 24 de ore?
Asta-i culmea... Cum să nu rezist? Îţi zic eu că după o oră cu cineva, chiar şi dacă e plin de venin, tot mi-l fac prieten. Şi dacă ar fi să stau cu cineva închis, i-aş lua pe toţi preşedinţii din Liga 1 cu mine!
Cu băutura le aveţi?
Ah, nu! Nu m-am matolit în viaţa mea şi nici nu o voi face vreodată. Acum, la bătrâneţe, mai beau un şpriţ, dar atât. Am o supapă care nu mă lasă deloc să fac excese.
Sunteţi în pas cu moda?
Evident! Sunt un tip modern. Mă duc la cumpărături, mă uit după haine. Îmi place să merg singur de cele mai multe ori. Uite, de curând i-am luat nevestei o rochie frumoasă de tot. Îi plăcea la nebunie şi, cum îi ştiu foarte bine măsurile, i-am
