În general nu aştept ca soţia să-mi spună de două ori ceva, mai ales că a doua oară merge pe…fapte, nu vorbe!

- Bărbate, ia du-te şi stai în banca ta, că avem fiul la liceul pe care şi tu l-ai terminat, cu chiu cu vai. Du-te, că e şedinţă cu părinţii.

Că fiul meu a vrut să meargă la liceu, m-a bucurat. Că a reuşit, m-a mirat. Dar că trebuie să merg să aflu cum învaţă, mă determină să am oarece bănuieli. Aşa că mă îmbrac şi plec spre liceu, cu aceleaşi sentimente de odinioară, că voi fi prins cu lecţia neînvăţată. Sunt întâmpinat de o doamnă distinsă, pe care o măsor din cap până-n picioare. Acolo mă opresc, ca un şcolar care nu ştie lecţia…

- Sunt diriginta clasei unde învaţă fiul dvs.

- Dar, învaţă?, trec eu, direct, la subiect. Spuneţi-mi, cum merge ?

- Un pic crăcănat, dar, prin sport se poate îndrepta. Cât despre cum învaţă, nu ştiu în ce măsură vă moşteneşte…

- Mă moşteneşte, că e singurul meu fiu. Ce note are ?

- Numai de la 4 în sus, dar nu prea sus. Este, dacă nu vă supăraţi pe mine, un copil cam mediocru.

- Și eu, care credeam că are note numai de la 10 în jos…Iar că este un copil mediocru, asta e, dar să mă supăr eu pe dvs., niciodată! Daţi-mi suma notelor, că nu le reţin pe materii.

- Păi, are una, două, trei…zece note. Total, 44!

E clar! Ies din clasă, roşu de ruşine şi de furie, nu înainte de a mai privi, cu admiraţie şi poftă omenească şi bărbătească, la profesoară. Când am ajuns acasă puştiul, care e el leneş, dar prost nu e, mă şi întâmpină în prag.

- Stai tată, nu te dezbrăca, lasă că-ţi scot eu cureaua şi-ţi spun, de pe acum, că nu mai fac, ca să nu mă tot întrebi în timp ce mă bați…

- Bine, de data asta te iert, dar de-acum merg săptămânal la diriginta ta, să văd cum înveţi. Dacă, din ce-am spus, nu tragi învăţăminte, te-nvăţ eu minte!

Nevasta m-a întrebat cum este dirigin