Putem aborda momentul de răscruce în care ne aflăm în două feluri. Putem alege să ne alungăm spaimele legate de viitor cu o porţie zdravănă de râs şi băşcălie pe seama unor personaje caricaturale sau putem să înţelegem în detaliu gravitatea evenimentelor care se desfăşoară sub ochii noştri şi să acceptăm responsabilitatea că ţine şi de noi să evităm un dezastru.

Prima variantă este, evident, cea mai facilă. Este suficient să citeşti în detaliu declaraţiile făcute în ultima săptămână de liderii opoziţiei referitoare la angajamentul României privind guvernanţa fiscală europeană ca să înţelegi cât de jenantă şi de caraghioasă este prestaţia politică a celor de la care milioane de români aşteaptă salvarea. Izbăvirea de Băsescu, de Boc şi de sărăcie.

La doar câteva ore după ce liderii europeni anunţau decizia cvasiunanimă de a introduce în constituţiile ţărilor lor un plafon maxim al deficitului bugetar, liderul PSD, Victor Ponta, declara: "Am urmărit cu atenţie modul iresponsabil în care preşedintele Traian Băsescu a luat decizii în numele României...". Cu toate acestea, Victor Ponta declara că USL este de acord cu "introducerea în Constituţie a obligaţiilor privind 3% deficit" - principalul angajament pe care preşedintele îl luase în numele României. A doua zi, printr-un comunicat oficial, USL întărea această declaraţie, dar preciza că "este de acord cu modificarea Constituţiei doar după alegeri, cu un Parlament legitim".

Patru zile mai târziu însă, acelaşi Victor Ponta afirma pentru postul B1TV că la consultările avute cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni se declarase de acord cu modificarea Constituţiei în luna mai, deci înainte de noile alegeri, cu o condiţie: să fie introdus doar elementul discutat la Bruxelles - limitarea deficitului bugetar. Brusc, îngrijorarea liderului PSD nu mai era "Parlamentul ilegitim", ci faptul că românii