România a săpat în vestul ţării cam o sută şi ceva de foraje, iar ungurii au 2000 de foraje săpate şi au de zece ori mai multă energie geotermală exploatată, însă n-au nici un oraş încălzit complet geotermal, conform lui Alin Iacobescu: "La ei sunt probleme mai dificile decât ale noastre, pentru că în Ungaria nicăieri nu au sonde care produc din calcar, ci extrag apa fierbinte doar din nisipuri şi e o diferenţă extraordinară de mare în tipurile. În primul rând la ei nu se poate face reinjecţia apei în sonda geotermală. Energia de a impinge apa rece înr-un zăcământ în nisipuri, este mai mare decât energia pe care o poţi obţine din forajul respectiv. Noi beneficiem de extinderea munţilor Apuseni până la Oradea, ceea ce ne permite să forăm sonde în calcar, însă de la Borş încolo sunt numai nisipurile câmpiei panonice".

Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM, face o comparaţie între resursele României şi cele ale Islandei, liderul mondial în ape geotermale: "E drept că Islanda 70-80% din energie e de natură geotermală, dar acolo temperaturile sunt de ordinul sutelor de grade şi adâncimile la care sunt aceste temperaturi înalte sunt mici. Avem lava la suprafaţă. În România nu avem temperaturi peste suta de grade la adâncimi mai mici de 3000 de metri. Noi putem să ne comparăm cel mult cu Ungaria, unde fluxul geotermic e mai mare decât în România. Practic perspectivele noastre pentru energia geotermală sunt în câmpia de vest, care e o certitudine, dar în nici un caz pentru a înlocui complet altă formă de energie, ci complementar".

Alin Iacobescu, manager general al celui mai mare producător de energie geotermală din România, care a vizitat Islanda în mai multe rânduri şi chiar are angajat în compania orădeană un specialist şcolit în această ţară, descrie bogăţia imensă de apă fierbinte, cu care a fost binecuvântat acest popor: "În Islanda când am fost în 95 pri