Decizia Marii Britanii de a boicota noul tratat UE a dat la o parte o importantă voce liberală din nucleul decizional al Europei.
Asta a lăsat state cu economii liberale din centrul Europei mai puţin pregătite să reziste tendinţelor etatiste ale Franţei şi, ceva mai puţin, ale Germaniei. Gestul Marii Britanii a modificat şi ponderea statelor - dând câştig statelor mari.
Există dezamăgire în Cehia, Ungaria, Slovacia că noua uniune fiscală va opera pe baze interguvernamentale: pentru că Marea Britanie a folosit dreptul de veto la adresa tratatului, restul statelor membre stabilesc acum un club în afara regulilor UE existente. Ceea ce slăbeşte rolul instituţiilor comunitare precum Comisia Europeană. Ţările mai mici preferă instituţiile europene puternice, pentru că ajută la echilibrarea puterii faţă de statele mari, precum Germania şi Franţa. Şi Germania vrea să lucreze prin intermediul instituţiilor UE, dar Franţa preferă un nou club, pe care-l vede ca pe o modalitate de a desface extinderea UE din 2004.
Veto-ul Marii Britanii a făcut jocul lui Nicolas Sarkozy şi a cimentat rolul dominant al Franţei şi Germaniei în noua uniune fiscală, speriind statele din Europa centrală. „Ne sunt prezentate decizii asupra cărora avem o influenţă minimă", a declarat un oficial care a participat la un forum strategic, în Slovacia.
Noul echilibru de putere în Europa ridică mai multe probleme. Prima este că nucleul dur va continua să se micşoreze. Se întâmplă pentru că percepţia în privinţa unui „diktat" franco-german alimentează puseuri populiste în state mai mici. Alegătorii din Europa centrală, dar şi din Finlanda sau Olanda, sunt alarmaţi de această lipsă de influenţă în chestiuni care îi privesc direct şi se întorc spre partide eurosceptice. Europa Centrală e îngrijorată că va fi exclusă. „Cu cât suntem mai excluşi, cu atât mai dificil va fi să fim de ac
