Ştefan Andrei dezvăluie un episod tensionat al relaţiilor româno-sovietice. După ce săptămâna trecută v-am prezentat în premieră fragmente din cartea „Stăpânul secretelor lui Ceauşescu.
I se spunea Machiavelli, Ştefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea", în acest număr continuăm dezvăluirile fostului ministru de Externe. Astăzi vom afla de ce-l considera Brejnev pe Ceauşescu principalul obstacol în calea liniei sovietice. Cartea-eveniment va apărea marţi, 20 decembrie 2011. Se distribuie împreună cu ziarul „Adevărul" şi costă 12,99 lei.
Comitetul Executiv al PCR a adoptat în 6 iulie 1971 documentul cunoscut sub numele de „tezele din iulie". Au intrat în istorie ca momentul de drastică restrângere a libertăţii de expresie în artă şi cultură. În necunoştinţa contextului, cauza lor a fost atribuită exclusiv admiraţiei lui Ceauşescu faţă de „revoluţia culturală" din China şi populismul comunist coreean şi vietnamez după recentul său turneu asiatic (1-24 iunie 1971). În stilul vremii, presa informase despre acesta. „Raportul" cerut de sovietici lui Ceauşescu pe aeroportul din Moscova la întoarcere şi presiunile acestora au fost însă mari „secrete de partid şi de stat".
Ştefan Andrei, susţinut de documente din arhivele altor state membre ale Tratatului de la Varşovia, argumentează că „tezele din iulie" au fost adoptate prioritar în scopul prevenirii manipulărilor sovietice de înlăturare a lui Ceauşescu. Prin primul-ministru Kosîghin, sovieticii şi-au exprimat dur dezacordul. Căci vizita românilor în China era prima vizită a unei delegaţii ce reprezenta un stat din Tratatul de la Varşovia după ruptura dintre sovietici şi chinezi.
Conflictul celor „trei care mişcă"
Ştefan Andrei a însoţit delegaţia condusă de Ceauşescu în ţările asiatice „roşii". A lucrat mult în China aflată în plină „revoluţie culturală" la comunicatul comun. Susţine că nu l-a
