Istoria virusului HIV ca boala stiuta si temuta de toata lumea dateaza din 1981, atunci cand mai multi barbati homosexuali au prezentat simptome atipice, care nu se potriveau cu vreo boala deja existenta, caci aveau atat o forma ciudata de pneumonie, cat si eruptii si tumori pe piele, sistem imunitar incredibil de scazut si nivel anormal al anumitor substante in sange.
La pacientii infectati cu virusul HIV exista un risc extrem de mare de a se dezvolta SIDA. Pentru aceasta exista inca din 1985 un test de sange disponibil, acesta spunandu-ti destul de repede daca esti infectat sau nu, astfel incat sa iei masuri care sa te ajute sa rezisti cat mai mult in lupta.
Dupa cum declara dr. Bogdan Macadon pentru Ziare.com, in prezent exista si teste mai performante, unde nu mai este nevoie de sange, ci pur si simplu de saliva, rezultatul fiind gata in 20 de minute de la prelevare. Anticorpii HIV se formeaza in mod normal in cateva saptamani, asa ca in aceasta perioada se poate ca testul sa iasa negativ, desi o persoana a contractat virusul. Daca exista o urma de indoiala in acest sens, testul trebuie refacut.
Cum se transmite
HIV este prezent in doze variabile in sangele si secretia vaginala a purtatorilor, fie ca acestia au sau nu simptome specifice. Astfel, virusul se poate transmite prin secretiile de la nivelul vaginului, anusului, gurii, ochilor sau printr-o taietura sau intepatura in piele.
Cea mai des intalnita forma de transmitere este cea sexuala, impartirea de ace infectate (mai ales in cazul celor care se drogheaza si nu mai tin cont de normele de igiena) sau de la mama la fat, in timpul sarcinii, nasterii sau alaptatului.
Sarutatul nu este considerat in general o forma cu riscuri majore de a lua virusul HIV, numai ca nu se stie daca persoana cu care te saruti nu are vreo taietura in cavitatea bu