O dezbatere publică a avut loc, zilele trecute, la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, cu privire la o posibilă introducere în serviciile sociale din România a camerelor de injectare pentru consumatorii de droguri. Sursa: AMOC DRUG CONSUMPTION ROOM AMSTERDAM
1 /.
Sociologul olandez Daan van der Gouwe, invitat să povestească cum funcționează aceste camere de injectare în țara lui, a explicat care sunt avantajele implementării unui astfel de serviciu social.
La dezbatere au participat și reprezentanți ai Agenției Naționale Antidrog (ANA), dar și membri ale mai multor ONG-uri care luptă pentru drepturile grupurilor vulnerabile, printre care Carusel și ARAS.
„Fenomenul substanțelor noi, cu efecte psihoactive, este din ce în ce mai răspândit la noi. Consumul de etnobotanice a luat avânt în România în 2009 și insituțiile statului n-au putut reacționa la timp. Una dintre cele mai răspândite căi de administrare este cea injectabilă, de aceea, ca să prevenim niște riscuri, vrem să arătăm de ce aceste camere sunt foarte utile”, a precizat Diana Șerban, psiholog în cadrul ANA.
Prima cameră de injectare a fost deschisă în Elveția, în 1986. La începuturile anilor 90, și Germania și Olanda au adoptat sistemul, iar în Spania astfel de locuri pentru consumatorii de droguri au fost inaugurate în 2000. În Europa, sunt 72 de astfel de camere, în 39 de orașe din cele patru țări.
Cum funcționează
În camerele de injectare, consumul de droguri este supravegheat de către angajații de specialitate care, pe lângă sfaturile pe care le dau privind riscurile de transmitere a unor boli, asigură asistență medicală de urgență în cazuri de supradoză sau de reacții adverse.
De regulă, cei care vin în camerele de injectare sunt consumatori de cocaină sau heroină și au peste 18 ani. Consumatorii ocazionali sau cei car
