Lucia a reînceput să trăiască în urmă cu trei ani, când a ajuns în Valea Screzii, la părintele Nicolae Tănase. N-a venit singură şi nici cu mâna goală: aducea cu sine trei copii, doi saci cu haine şi câteva acte: certificatul de căsătorie şi certificatele de naştere ale lui Claudiu, a lui Bebe şi al Andreei. Astăzi conduce o casă, alături de o altă tânără, Adina, şi este mamă pentru 11 copii.
"N-am mai privit în urmă", povesteşte femeia, care şi-a luat destinul în mâini după mai bine de zece ani de la căsătorie. La 33 de ani, Lucica - aşa cum e cunoscută în Vale - a decis că-i vremea să trăiască şi să scape din iadul ei cotidian. Doar bătaie şi tristeţe adunase în toţi anii de la cel pe care şi-l alesese drept soţ.
"Ştiam că bea", mărturiseşte ea pentru gândul, "dar am gândit că o să se schimbe. Zadarnic însă", povesteşte Lucica.
La o lună de când a devenit nevastă cu acte, femeia a încasat prima palmă de la bărbatul ei, tractorist. "Venise beat acasă. Nu-i mai plăcea mâncarea, că n-avea carne. Căuta pricini şi m-a bătut", rememorează oribilul film. Tot atunci a aflat şi că e gravidă, cu primul copil, un băiat. "Am zis să nu mă despart, să nu crească Claudiu fără tată", îşi explică Lucica decizia.
Traiul lor? "Nu aveam bani, eram foarte săraci. Nu aveam cu ce să fac focul. Ajunsesem să mă duc, când tăia cineva un copac, să adun crăcile rămase ca să...".
Îi e greu să povestească coşmarul prin care a trecut. Nu avea cui să se plângă şi cui să ceară ajutorul. În casa mică, cu patru camere, împărţea foamea şi bătaia cu soacra ei, pentru că bărbatul îşi bătea nu doar nevasta, ci şi mama când îl cuprindea furia.
"Cred că ştiau că mint"
"Nu aveam voie să mă duc nicăieri. Nu puteam să ies din curte şi nici să merg la plec de acasă, nici chiar la părinţii mei", îşi aminteşte. Curând, nici aceştia nu au mai avut voie să vină
