Noile reguli de guvernanţă fiscală, singura concluzie certă de la recentul summit european, au pus pe jar statele membre ale Uniunii Europene. Chiar dacă doar Marea Britanie a refuzat să semneze noul tratat european pentru a proteja centrul financiar londonez de imixtiunea Bruxelles-ului, în toate ţările există dezbateri legate de pierderea sau limitarea suveranităţii în favoarea Comisiei Europene.
EVZ încearcă să lămurească, pe baza clarificărilor asupra acestui subiect aduse de consilierul de stat Andreea Paul Vass pe blogul său, în ce măsură oficialii de la Bruxelles vor putea interveni în politica internă a României şi cum ar putea influenţa deciziile Guvernului României.
Amenzi pentru deficit excesiv
Chiar începând cu data de 13 decembrie 2011, au intrat în vigoare modalităţile de supraveghere fiscală şi de penalizare pentru statele care nu respectă regulile stabilite la Bruxelles.
Comisia evaluează statele membre pe baza echilibrelor bugetare structurale şi prin examinarea proiectelor de buget de stat şi elaborează opinii asupra proiectelor de buget. În cazul în care constată că o anumită ţară a elaborat un buget dezechilibrat din punct de vedere fiscal, într-o primă fază Comisia Europeană va face recomandări statului respectiv şi, ulterior, acel stat va trebui să constituie un depozit cu dobândă, în valoare de 0,2% din PIB.
Atunci când se ajunge la declanşarea procedurii de deficit excesiv, vor fi aplicate măsuri de corecţie în patru etape. În primul rând, se fac recomandări, iar situaţia este atent monitorizată. Etapa a doua va fi constituirea unui depozit fără dobândă în valoare de 0,2% din PIB, după care urmează a treia fază va fi o amendă fixă de 0,2% din PIB care poate ajunge până la maximum 0,5% din PIB. Iar dacă guvernul respectiv nu ia măsurile de corecţie în mod repetat, i se va aplica o amendă v
