Construirea unei echipe consider că este lucrul cel mai frumos din partea de management. Nu sunt un jucător individual, nu cred în individualism şi îmi place să am o echipă de încredere. Îmi place sentimentul că, atunci când merg împreună cu colegii mei la o întâlnire, putem muta munţii şi, de asemenea, putem să învăţăm din greşelile noastre.
Primul job pe care l-am avut a fost într-o instituţie de stat şi nu pot să spun decât că m-a ajutat să realizez că nu vreau să lucrez într-o organizaţie imensă, unde deciziile se iau atât de greu. Cu toate acestea, consider că toate interacţiunile cu joburile avute până în prezent, indiferent de loc, funcţie sau jurisdicţie, m-au definit ca om şi m-au ajutat să îmi creionez aspiraţiile şi, în acelaşi timp, limitele.
De asemenea, toate persoanele apropiate m-au influenţat la un moment dat şi continuă să mă influenţeze, începând de la familie, prieteni, colegi până la anumiţi lideri care au construit ceva de la zero şi care au reuşit. Despre cei din urmă s-au scris şi se vor scrie multe cărţi, iar despre primii sper că voi ajunge eu să scriu. Este frumos să ai în jurul tău oameni inteligenţi, oameni cu care ai ce să vorbeşti şi de la care să pleci cu sentimentul că eşti fericit să îi ai lângă tine.
Manager de criză
Cele mai mari provocări în domeniul meu le-am întâmpinat atunci când am avut misiunea de a fi crisis manager (manager de criză - n.r.) în procesul achiziţiei şi fuziunii unei noi societăţi din grupul nostru. Pe lângă partea juridică absolut interesantă din punct de vedere tehnic, a trebuit să iau decizii cu privire la restructurarea şi organizarea noii societăţi rezultate. Nu este niciodată uşor să iei decizii în privinţa jobului unor persoane, însă am învăţat să mă bazez pe fapte concrete şi pe instinct.
Oricum, lucrurile obţinute uşor nu îmi plac şi nu le ţin minte, pentru că dispar l