Destrămare Zonei Euro ar forţa ţările membre ale regiunii să revină la monedele de dinainte de lansarea euro. Asta ar conduce la o neîncredere totală în ceea ce înseamnă monedă pe mapamond, cu excepţia câtorva valute de refugiu. Pe plan intern, toate creditele şi depozitele în euro ar fi tranformate în moneda locală, iar economia reală, în special exportatorii ar avea serioase probleme cu lichidităţile. Neîncrederea în leu va determina o întoarcere a agenţilor economici şi populaţiei, către dolarul american ca monedă de refugiu. Partea bună este că, în ipoteza unei probabile competiţii globale pentru atragerea de capitaluri, România ar fi de departe una dintre cele mai atractive destinaţii din regiune.

După Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania – state ale căror ratinguri suverane au fost reduse de-a lungul crizei până la nivelul de “junk” (“gunoi” – ceea ce înseamnă că respectivele economii sunt practic în incapacitate de plată, şi nu mai sunt destinaţii potrivite pentru investiţii, adică “non-investment grade”), a venit rândul economiilor considerate până de curând solide. Seria de reduceri de rating suveran a fost începută cu Belgia, iar acum Franţa este deja luată în vizor, împreună cu restul statelor din zona euro.

Seria reducerilor de ratinguri suverane în Europa, este doar un episod din cel de-al doilea val al celei mai severe crize pe care economia mondială a traversat-o vreodată de la cel de-al doilea de-al doilea război mondial, până în prezent. Un val de criză în cadrul căruia Statele Unite şi-au pierdut rating-ul AAA (la începutul lunii august), care în Zona Euro criza a persistat şi s-a intensificat în ultimele luni, propagându-se de la periferie către centru (Italia – l’homme malade de l’Europe - a devenit ţinta atacurilor pieţelor financiare în vara acestui an). Ca o consecinţă imediată a acestei crize, în ultimele săptămâni am