Un public bine informat şi interesat este deseori considerat „ideal" pentru democraţie. Dar un studiu recent realizat de Universitatea Princeton sugerează că situaţia este de fapt complet invers: persoanele total lipsite de interes ar putea avea un rol vital în buna funcţionare a unei societăţi democratice.

Să-ţi pese sau nu?

Cercetătorii au folosit pentru studiu animale, modele matematice şi simulări pe calculator. Ei au spus că cei din grupul de animale, indivizii neinformaţi - cei pe care nu-i interesează ce se întâmplă - au tendinţa să stea pur şi simplu deoparte, indiferent cât de mulţi sau de puţini sunt aceştia într-un grup. Ideea că o minoritate care-şi exprimă fără rezerve opiniile poate manipula alegătorii este greşită.

„Clasicul punct de vedere este că persoanele neinformate sau care nu se implică pot permite proliferarea ideilor extremiste. Am constatat că s-ar putea să nu fie aşa", a spus coordonatorul studiului, Iain Couzin, profesor asistent de ecologie şi biologie evoluţionară de la Princeton. „Am arătat că atunci când cei neinformaţi participă, grupul ajunge la o decizie majoritară în pofida existenţei unei minorităţi puternice. Cei neinformaţi previn apariţia unui blocaj sau a unei fragmentări, deoarece nu mai contează puterea unei opinii", spune Couzin.

Eu cu cine votez?

Rezultatele acestui studiu ar putea fi aplicate şi în economie şi politică. Analiştii economici şi activiştii politici pierd deseori contactul cu masa de consumatori şi de votanţi pentru că-şi bazează deciziile pe preferinţele şi motivele personale. Studiul oferă o nouă interpretare de luare a deciziilor de grup şi dărâmă mitul conform căruia un grup minoritar încăpăţânat poate dărâma lumea. „De ce indivizii fără opinie au mai multă influenţă decât cei cu opinie? Nu se ştie încă, dar acest lucru merită studiat", a declarat Dr. Donald Saari, profesor de