”Poate, deocamdată, toți acești ”ziariști la tinerețe” nu au încă ziarele sau instituțiile media care să îi merite. Dar și le vor face la un moment dat. Iar dacă, raportându-mă doar la Cluj, mi-au venit în minte numele a șase jurnaliști care au debutat frumos în ultimii 2-3 ani, îmi permit să rămân optimist. Cât timp mai vin jurnaliști din urmă și cât timp mai au entuziasm, nu moare presa.” Asta scriam pe 15 iunie, în articolul ”Nu moare presa. Am dovezi”. Un articol în care îmi asumam și un pariu referitor la o nouă generație de jurnaliști (detalii aici).
Astăzi, am o nouă dovadă că am toate șansele să câștig acel pariu. O anchetă realizată de Oana Moisil (aflată pe lista de jurnaliști pe care am pariat) pentru UBB Radio, postul de radio școală al facultății la care este încă studentă: ”Mini-tratat despre luatul în bot. Cum să ajungi la deputatul tău”. Timp de aproape două săptămâni, Oana s-a apucat să-i sune și să le trimită mailuri deputaților. Cum ar veni, să intre în legătură cu ”aleșii”. Că doar nu degeaba au publice adresele de email și numerele de telefon pe site-ul Camerei Deputaților (cu abonamente plătite, se înțelege, din bani publici).
Surpriză însă. Că le trimiți mailuri pe adresele de la Camera Deputaților ori că le expediezi pe Lună, efectul e același. Oficial, angajații Departamentului IT al Camerei confirmă că mesajele nu sunt citite, că deputații au căsuțele electronice pline și că nimeni nu se obosește măcar să le șteargă, să facă loc pentru mesaje noi. În ceea ce privește numerele de telefon, la capătul firului răspund, de fiecare dată, consilierii (atunci când răspund). Și încearcă să-i convingi să-ți dea numerele de mobil directe ale șefilor lor (repet, numere de serviciu, pe abonamente plătite din fonduri publice). ”Nu mă lua pe mine cu legea. (…) Dacă nu o să-i convină (că i-a fost dat numărul de telefon direct – n.a.) eu mi-o
