Trilaterala de Ignat este o tradiţie care ţine de 12 ani. Totul se întâmplă sub ochii miilor de vizitatori, de la asomare până la preparatul cârnaţilor, şi toată carnea este mâncată pe loc Sursa: Adrian Pîclişan

1 /.

Trei sârbi, un ungur, doi români, şase porci. Cu toţii şi-au dat întâlnire marţi dimineaţa la Jimbolia, de Ignat. Tăierea porcilor înaintea Crăciunului în micul oraş de graniţă este o tradiţie de 12 ani. Începând cu anul 2000 măcelarii din cele trei ţări se întrec în delicatese, sub steagurile lor, şi al Uniunii Europene, arborate estetic.

Secretul unei fripturi bune: oala de pământ în care o pui la copt

Chiar dacă au suferit că nu au putut înjunghia porcii tradiţional, ca în anii trecuţi, ci i-au ucis prin asomare, cu şorţurile în faţă, sârbii s-au pus primii la muncă. Au tranşat, au împărţit bucăţile de carne, apoi au început să pregătească bucate speciale.

Dacă echipa din Csanad Palota (Ungaria) a pus repede gulaşul la fiert, într-un ceaun uriaş, sârbii din Kikinda au venit de acasă nu numai cu steagul naţional, ci şi cu un întreg arsenal de ustensile şi mironeii: ţuică şi ţoiuri, polonice de inox, cuţite de oţel ascuţite, boia specială, piper negru, oale de pământ, brânză şi smochine. „Am pregătit muşchiul umplut cu smochine, prune uscate şi brânză. Se mai pune puţină slănină proaspătă şi condimente. Secretul constă în oala de pămînt în care se pune carnea la copt, gustul este ieşit din comun”, explică Vladan Subotin, un sârb de 39 de ani.

Patron de magazin, acesta spune că a învăţat măcelărie după ce, adult fiind, şi-a dat seama că îi place prea mult carnea de porc, ca să nu ştie cum să o prepare singur. Bucatele lui i-au făcut pe jimbolieni să se lingă pe degete. Ajutat de Subin Radovan , şi-a adjudecat, la finalul zilei de ignat, locul I între tăietorii de porci.

În jurul cârnaţil