Apetitul băncilor comerciale europene pentru oferta de credite cu scadenţă la trei ani pe care Banca Centrală Europeană a lansat-o astăzi sectorului bancar, va fi un bun indicator cu privire la viitoarele evoluţii ale obligaţiunile statelor europene. În funcţie de cererea de lichidităţi se va putea determina dacă ţările afectate de criza datoriilor vor avea de aici înainte acces mai uşor la bani sau vor trebui să facă faţă în continuare unor condiţii la fel de crunte.

Banca Centrală Europeană consideră că noul program prin care se oferă lichidităţi băncilor, care nu are limită la sumele ce pot fi atrase, dobânzi scăzute şi mai ales termene cu mult mai lungi decât până acum (trei ani faţă de un an, cum se acordau astfel de finanţări până în prezent) va avea efecte benefice. Programul ar trebui să readucă încrederea investitorilor în sectorul bancar şi să reducă tensiunile generate de temerile privind o eventuală prăbuşire a acestuia, dar mai ales, să stimuleze băncile comerciale să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole.

Analiştii spun că, dacă cererea de lichidităţi va depăşi nivelul de 350 miliarde de euro, semnalul va fi pozitiv pentru ţările zonei euro şi un potenţial catalizator al procesului de dezgheţare a pieţelor financiare. Dacă dimpotrivă însă, băncile vor cere puţini semnalul ar fi interpretat ca un vot de neîncredere acordat de bănci, investitori şi pieţe Italiei şi Spaniei.

Analiştii chestionaţi de jurnaliştii Reuters, au estimat că băncile comerciale ar putea solicita BCE aproximativ 250 miliarde de euro, o sumă egală cu cea solicitărilor făcute în mod normal de băncile comerciale pentru împrumuturi la o săptămână, şi foarte apropiată de suma de bani de care Italia şi Spania au nevoie pentru anul viitor. Însă, intervalul foarte mare al estimărilor făcute de specialişti, de 50 până la 450 miliarde de euro, arată cât de ridicat es