Târgumureşenii care trec prin cartierul Tudor Vladimirescu, aproape de Diamant, pot întâlni în calea lor un butic minuscul, dar bine aprovizionat. Nu e nimic surprinzător în asta, pentru că magazine de acest fel se găsesc la tot pasul, mai ales că Hulda’s este un magazin de second hand, după cum scrie pe frontispiciu. Surpriza vă aşteaptă înăuntru: două vânzătoare amabile şi diametral opuse standardelor multora din comerţ. Departe de a fi păpuşi Barbie, cele două tinere modeste, sunt frumos îmbrăcate şi îngrijite, cu multă răbdare şi amabilitate răspund celor care le trec pragul. Surprinzător este şi afişul de pe perete cu drapelul Noii Zeelande, despre care fetele povestesc apoi cu mare bucurie.

Cine sunt fetele de la Hulda’s

Ce legătură poate fi între buticul din strada Cutezanţei şi Noua Zeelanda, vă veţi întreba, aşa cum ne-am întrebat şi noi. „E o legătură importantă, pentru că de acolo sunt părinţii noştri, April şi Philip, noi le zicem mama şi tata”, explică una dintre fete. Văzând nedumerirea cu care le privesc, s-au hotărât să-mi povestească. Le ascult şi am impresia că sunt la ştirile de la ora cinci ale unui post de televiziune particular. „Eu sunt luduşeancă, am 27 de ani, mă cheamă Kapas Diana Monica, se prezintă cea mare dintre ele, care este şi mai vorbăreaţă. „Nu am fost mereu aşa”, spune trecându-şi mulţumită mâna prin păru-i cârlionţat. Şi îmi relatează ca pe o lecţie bine învăţată date din viţa ei, cu atâta detaşare de parcă nu ar fi vorba despre ea. Tatăl ei s-a spânzurat, mama ei a murit şi ea a ajuns la Casa de Copii de pe strada Revoluţiei nr. 45 din Târgu Mureş. Acolo a stat până la majorat după care a plecat la Bucureşti, în 2003. „Arătam ca un băiat, locuiam pe străzi, cerşeam, apoi am venit înapoi la Târgu Mureş, pe la azilul de noapte, pe unde apucam am stat. Ne întâlneam sub un tunel (undeva pe strada Libertăţii, n.red.)c