Guvernele europene încearcă orice metodă posibilă pentru a sprijini băncile naționale, disperate pentru a reduce costul și jena unui nou val de fonduri de salvare din bani publici, necesar pentru salvarea băncilor.

În Italia, de exemplu, guvernul încurajează băncile să cumpere proprietăți publice pe care băncile le pot folosi, după aceea, ca garanții de împrumut. În Portugalia, ca parte a unui program mai larg de reducere a deficitului, guvernul împrumută bani de la fondurile de pensii administrate de bănci, folosind acești bani pentru a ajuta companiile de stat să-și plătească împrumuturile bancare.

Guvernele din Germania și Spania se folosesc, la rândul lor, de măsuri neortodoxe pentru a sprijini băncile lor suferinde

Aceste măsuri neobișnuite vin pe fondul unei presiuni crescânde asupra statelor zonei euro de a reduce costurile de împrumut prin recâștigarea încrederii investitorilor în abilitatea guvernelor naționale de a-și gestiona bugetele. Mai mult, fondurile de salvare bancare sunt toxice, din punct de vedere politic, mai ales pentru guvernele care au încercat să convingă piețele de sănătatea sistemului lor bancar.

Unii economiști consideră că astfel de măsuri nu se substituie unui fond mai larg de salvare care ar include recapitalizarea creditorilor și asistarea lor în a oferi noi împrumuturi.

„Majoritatea acestor scheme făcute pe la spate sunt limitate ca mărime și nu rezolvă problema mai largă”, a declarat Jacques Cailloux, economist-șef pe Europa la Royal Bank of Scotland.

În unele măsuri, aceste eforturi recente sunt emblematice pentru ceea ce criticii consideră frica și neseriozitatea europeană în a soluționa criza.

În ultimii ani, guvernele Irlandei, Germaniei și Spaniei și-au recapitalizat băncile. Măsurile Băncii Centrale Europene din această săptămână înlesnesc împrumuturile de u