Rezonand spusele presedintelui Traian Basescu, potrivit caruia piata este cel mai puternic politician al lumii, guvernele din Europa se dau peste cap pentru a salva bancile, disperate sa limiteze pierderile, pentru a nu pune cotribuabilii sa suporte, din nou, pierderile acestora.

In Italia, de exemplu, guvernul incurajeaza bancile sa cumpere proprietati publice, pe care le pot, ulterior, folosi drept garantii pentru obtinerea de imprumuturi.

Ca parte a unui program de reducere a deficitului, in Portugalia, guvernul imprumuta, practic, bani de la fondurile de pensii detinute de banci si ar putea folosi o parte din fonduri pentru a ajuta companiile de stat sa-si plateasca datoriile.

Guvernele din Germania si Spania aplica, la randul lor, masuri neortodoxe pentru a-si sprijini bancile suferinde.

Aceste masuri sunt folosite din cauza faptului ca tarile din zona euro se afla sub o presiune teribila de a diminua costurile de finantare, demonstrandu-le investitorilor in obligatiuni ca bugetele sunt tinute sub control. In plus, salvarea bancilor este toxica din punct de vedere politic, in special pentru guvernele care au incercat sa dea asigurari pietelor cu privire la sanatatea sistemului bancar.

Economistii, insa, cred ca aceste masuri nu sunt un inlocuitor de succes pentru pachetele de salvare extinse, ce ar include recapitalizarea bancilor si oferirea de ajutor in emiterea de obligatiuni.

"Cea mai mare parte a acestor scheme de ajutor sunt limitate ca dimensiune si nu rezolva adevarata problema", a explicat Jacques Cailloux, economist-sef pentru Europa la Royal Bank of Scotland, citat de The Wall Street Journal.

Eforturile recente sunt emblematice pentru ceea ce analistii numesc planul de salvare "bucata cu bucata" al economiei europene. In ultimii ani, guverne individuale, precum cele di