Man stretching / Foto: Thinkstock BPOC însumează toate necazurile aduse de acea boală de plămâni care micşorează grav capacitatea de respiraţie şi îl face pe suferind să obosească după urcarea a câtorva trepte sau după parcurgerea a 200 de metri. Componenta de bronşită cro­nică obstructivă duce la micşorarea secţiunii de trecere a aerului prin bronhii. Iar componenta de enfizem pulmonar provoacă un alt dezastru. Se sparg acele săculeţe cu aer din plămâni, apar găuri mari, mic­şo­rân­du-se astfel suprafaţa de schimb între aerul bogat în oxigen şi sângele sărăcit în oxigen.

Primul pas al tratamentului pentru BPOC este lăsarea de fumat. În orice moment se impune abandonarea ţigărilor, pentru că se opreşte deteriorarea capacităţii de respiraţie. BPOC este o boală cronică, evolutivă, şi orice s-ar face nu se poate reveni la vechea respiraţie amplă. Lăsarea de fumat frânează stricarea în continuare a capacităţii de respiraţie.

Fumul ţigării conţine multe gaze toxice care provoacă o reacţie de inflamaţie cronică în bronhii. Bolnavul de BPOC tuşeşte şi expectorează. În profunzimea plămânilor, gazele tutunului găuresc alveolele şi aduc enfizemul.

Bolnavii de BPOC fac mai des răceli şi mult mai grave. Bolnavii de BPOC au febră mare, expectorează cu puroi. Viroza mai rea decât la omul obişnuit îl obligă pe bolnavul de BPOC să se interneze în spital. Acolo, el este supus unui tratament intens cu antibiotice şi cortizon. Între episoa­dele exacerbate de răceli, bolnavul de BPOC urmează un tratament de fond, pentru a rări îmbolnăvirile de răceală şi a face mai suportabilă oboseala dată de boală. După ce s-a lăsat de fumat, suferindul de BPOC tuşeşte mai puţin şi expectorează mai puţin. Medicamentele pentru BPOC trebuie inhalate. Este vorba despre bronhodilatatoare şi medicamente pe bază ce corticoizi, ambele administrate prin inhalare. În categoria bronhodilatat