Este vorba despre confiscarea averii, chiar dacă ea nu a rezultat din infracţiunea pentru care persoana respectivă este condamnată, în cazul în care se dovedeşte că veniturile obţinute nu pot explica bunurile dobândite.

Senatorii au votat luni, pe amendamente, acest proiect de lege care va completa Codul penal. 80 de senatori au votat pentru, 3 au fost împotrivă şi 11 s-au abţinut.

Este vorba de o lege pentru care ministrul Justiţiei şi Guvernul au insistat foarte mult, deoarece reglementările actuale permit doar confiscare averii rezultate din ultima infracţiune dovedită, astfel încât persoana respectivă îşi poate păstra restul averii.

Confiscarea extinsă este posibilă, potrivit legii votate luni, în cazul infracţiunilor de corupţie, proxenetism, trafic de droguri, de persoane, spălare de bani, infracţiuni contra patrimoniului, falsificare de monedă, divulgarea secretului economic, infracţiuni privind jocurile de noroc, regimul vamal, în cazul bancrutei frauduloase, evaziunii fiscale, infracţiuni la regimul frontierei de stat.

Aşadar, confiscarea extinsă se face dacă se îndeplinesc anumite condiţii. Mai întâi, trebuie să fie vorba despre o infracţiune pentru care pedeapsa maximă prevăzută în lege depăşeşte cinci ani.

În al doilea rând, averea realizată în ultimii cinci ani (perioadă stabilită în funcţie de momentul săvârşirii infracţiunii) trebuie să depăşească “în mod vădit veniturile obţinute în mod licit”.

Ultima condiţie este ca bunurile respective să provină din activităţi infracţionale de aceeaşi natură cu cea pentru care s-a pronunţat condamnarea.

Au fost împotriva acestei legi nu doar senatori ai Opoziţiei, ci şi din arcul guvernamental. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, a susţinut că un astfel de proiect goleşte de conţinut prevederea constuţională