Nicolae Ceauşescu are 148 de conturi pe Facebook, zeci de mii de prieteni virtuali, care-i duc dorul, şi pare să fie personajul autohton care face cel mai mare rating. Românii îl redescoperă cu admiraţie pe defunctul dictator: aproape 50% din populaţie crede, la 20 de ani de la căderea regimului comunist, că Nicolae Ceauşescu a fost un lider politic bun şi mulţi dintre ei chiar l-ar vota dacă acesta ar mai fi în viaţă. Potrivit unei cercetări făcute de IRES pornind de la această ipoteză bizară, rezultă că 41% dintre români şi-ar pune ştampila de vot pe Ceauşescu, iar acesta ar intra în turul doi, indiferent de contracandidaţi.

Cercetările sociologice serioase, dar şi jocurile televizate prin care ţările îşi validează prin vot marii lideri, vii sau morţi, scot la iveală faptul că dictatorii sunt încă iubiţi de oamenii pe care altă dată i-au umilit. Nostalgia după comunism din Europa de Est nu este o excepţie: în Portugalia, António de Oliveira Salazar a ieşit câştigător la concursul organizat de RTP, devenind „cel mai mare portughez al tuturor timpurilor“, devansându-l pe navigatorul Vasco da Gama, cel care a descoperit calea maritimă dintre Europa şi India; Francisco Franco ocupă un loc fruntaş în percepţiile spaniolilor, iar în Germania, când a fost preluat la televiziunea naţională concursul brevetat de BBC pentru alegerea celui mai important german al tuturor timpurilor, regulamentul local a prevăzut excluderea lui Hitler de pe lista persoanelor care ar fi putut intra în discuţie, semn că popularitatea acestuia este încă problematică la aproape 70 de ani de la moartea lui. În România, proiectul televiziunii publice, Mari români, din 2006, nu i-a exclus nici pe liderii fascişti, nici pe cei comunişti, astfel că aliatul lui Hitler, mareşalul Ion Antonescu, a ocupat locul 6, iar Nicolae Ceauşescu locul 11.

Dictatorii morţi par la fel de atractivi ca