Peste 10 tone de deşeuri solide sunt eliminate zilnic din apa Bucureştiului prin intermediul Staţiei de epurare a apelor uzate. Unitatea procesează apa murdară a oraşului – colectată de reţele de canalizare – şi o retrimite curată în Dâmboviţa. De altfel, linia I a staţiei de epurare a apelor uzate a fost finalizată şi pusă în funcţiune în iulie 2011. Este cel mai mare proiect de mediu din România, cu finanţare nerambursabilă de 65% de la Uniunea Europeană. „Epurarea întregului debit de apă uzată a Bucureştiului se va realiza prin construirea Liniei II a Staţiei de epurare. Finanţarea se va face prin accesarea Fondurilor de Coeziune. Din acest proiect vor face parte şi lucrările pentru construirea unui incinerator, de reabilitare a colectoarelor de canalizare din zonele expuse la infiltraţii freatice şi a canalului colector principal de apă uzată, Caseta Dâmboviţa”, a precizat Sandra Trasculescu, şef UIP.
Bucureştiul are, aşadar, o staţie europeană de epurare, însă sprijinul locuitorilor este esenţial: pentru buna funcţionare a acesteia, deşeurile solide trebuie aruncate în ghene şi nu în reţelele de canalizare. Unităţile industriale trebuie, la rândul lor, să respecte cu stricteţe normele de descărcare a reziduurilor. „Conform măsurătorilor pe care le-am făcut în primele 5 luni de funcţionare, eficienţa de reducere a materiilor în suspensie în staţia de epurare a fost de 94%. Concret, prin procesele de epurare mecanică şi biologică au fost eliminate zilnic – în medie – circa 60 tone de materii în suspensie, reţinute în decantoarele primare şi secundare. Din nefericire, 10 tone sunt deşeuri solide, adică materiale textile, plastic, lemn şi chiar animale moarte”, a explicat Radu State, director Apa Nova – Direcţia Staţie de epurare a apelor uzate.
Staţia de la Glina funcţionează aproape independent. Din nămolul rezultat în urma procesulu
