Italianul Mario Draghi, noul şef al Băncii Centrale Europene, nu se teme să discute deschis despre subiecte dure pentru Europa de care predecesorul său, francezul Jean-Claude Trichet, nici nu voia să audă.
Draghi a vorbit în primul său interviu acordat de când a preluat şefia instituţiei despre posibilitatea destrămării uniunii monetare şi costurile pe care le implică şi despre rolul jucat de BCE şi de guvernele europene în combaterea crizei care bântuie continentul de aproape doi ani de zile, scrie Financial Times.
Dacă o ţară alege să părăsească zona euro, economia sa va întâmpina obstacole mari, spune Draghi. Deşi ţara respectivă îşi va recâştiga suveranitatea în politica monetară şi îşi va deprecia moneda, statul se va confrunta cu o "inflaţie mare" şi nu va reuşi să evite reformele structurale care va trebui să fie în continuare implementate, dar dintr-o "poziţie mult mai slabă", apreciază şeful BCE.
În lupta anticriză, Draghi a evidenţiat importanţa măsurilor fără precedent luate de BCE pentru recapitalizarea sistemului bancar al zonei euro, care include prima ofertă de creditare nelimitată pe trei ani. El a accentuat faptul că liderii politici ai regiunii trebuie să depună eforturile necesare pentru a restabili încrederea investitorilor în zona euro, prin asigurarea disciplinei fiscale şi sporirea atribuţiilor mecanismului de stabilitate financiară (EFSF). BCE ar urma să funcţioneze pentru o perioadă asemenea unui intermediar al EFSF pe piaţa financiară.
"Dacă putem demonstra utilitatea EFSF în condiţiile actuale, vom avea motive puternice să îi sporim resursele financiare", consideră Draghi. Totuşi, italianul a evitat să detalieze despre programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE, deşi instituţia a cumpărat titluri de stat emise de "periferia" zonei euro în valoare de peste 200 mld. euro.
Achiziţiile de obliga
