Inspecţia Muncii nu poate sancţiona firmele care îşi plătesc angajaţii cu salariul minim pe economie în contractele de muncă şi le dau o diferenţă în bani "la gri", pentru că acest lucru nu intră în atribuţiile instituţiei, spune Nicolae Dantes Bratu, şeful Inspecţiei Muncii.

La nivelul anului 2009, evaziunea fiscală din munca la negru era estimată la peste 21 mld. lei (5 mld. euro), adică 4,3% din PIB, din neîncasarea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale, potrivit raportului din 2011 elaborat de Consiliul Fiscal.

"Atribuţiile instituţiei noastre sunt de control. Tot ce putem face este să vedem dacă se respectă baza legală, adică dacă angajatul primeşte salariul minim. Atribuţiile noastre se opresc la respectarea cerinţelor acelui salariu minim, atât şi nimic mai mult. Nu putem sancţiona angajatorii dacă îşi plătesc angajaţii la nivelul salariului minim", a spus ieri inspectorul general de stat Nicolae Dantes Bratu în cadrul unei conferinţe de prezentare a activităţii Inspecţiei Muncii din 2011. El a mai spus că, în urma centralizării datelor culese de Inspecţia Muncii, se vor furniza statistici privind ponderea salariilor minime pe economie în totalul salariilor din România.

În prezent, 790.677 de angajaţi români câştigă mai puţin de 700 de lei brut pe lună (valoarea salariului minim pe economie, care s-a majorat recent de la 670 de lei la 700 de lei), iar 125.000 dintre aceştia sunt bugetari, potrivit datelor de la Ministerul Muncii.

Răspunsul Inspecţiei Muncii, o instituţie menită să combată munca fără forme legale, aduce din nou la suprafaţă modalitatea defectuoasă prin care actualul Guvern vrea să colecteze venituri la buget. Pe de-o parte, creşterea taxelor şi a contribuţiilor sociale aferente salariilor (la un salariu net de 1.000 de lei primit de angajat, costul total al firmei se ridică la 1.760 de lei), rep