Competiţia cu extrema dreaptă a dus la transformarea discursului Fidesz, dintr-un partid conservator de dreapta într-unul ce manifestă un populism social puternic, un naţionalism concretizat prin simbolică şi acţiune legislativă şi un euro-scepticism pronunţat. Liderul Fidesz, Orban Viktor, este un politician mai carismatic şi mai populist decât liderul Jobbik, Vona Gabor, spune Aron Szele, cercetător la Center for EU Enlargement Studies, Central European University din Budapesta într-un interviu pentru FP România.
Articol din dosarul "Merge Ungaria spre fascism?" din ediţia nr. 25 a FP România, din 14 noiembrie la toate chioşcurile.
Experienţa recentă ne înfăţişează o dinamică generală crescândă a dreptei, fie de sorginte conservatoire, fie de natură extremistă. În ultimii ani societăţile europene manifestă o predilecţie spre a se coagula în jurul conceptului naţiunii. Care este cauza inflaţiei manifestărilor de tip naţionalist? Pentru a putea răspunde, este important să încercăm o explicaţie de tip comparativ. În primul rând, va trebui să privim spre trecutul acestor idei, dreapta centristă şi cea extremă europeană având o evoluţie similară şi la data ultimei sale dominaţii, în anii ‘30 ai secolului trecut. În al doilea rând, va trebui să privim în mod comparativ întreg continentul european şi să identificam elementele comune ce au favorizat ridicarea dreptei într-o poziţie preeminentă în cadrul spectrului politic. Voi încerca să sintetizez cele două abordări, pentru a avea o imagine clară asupra esenţei fenomenelor la care suntem martori.
Partidele politice europene şi establishment-ul politic sunt într-un proces de transformare în ultimele decenii. Cazul ce ilustreaza cel mai bine această mutaţie este cel al partidelor liberale şi de stânga - în mare măsură şi a celor centriste -, aflate într-o poziţie dominantă în viaţa politică a statelor v
