Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au refuzat, la capătul summit-ului UE-Ucraina desfăşurat luni la Kiev, să semneze două documente - un acord de asociere politică şi un acord de liber schimb -, esenţiale pentru orice viitoare integrare a Ucrainei la UE, citând „deteriorarea calităţii democraţiei şi statului de drept".

Ianukovici a declarat luni că „apartenenţa la comunitatea europeană rămâne cel mai puternic dintre obiectivele noastre", iar textul celor două acorduri a fost descris de diplomaţi polonezi şi ucraineni drept „o schimbare geopolitică majoră care aşază Ucraina pe orbita UE şi o scoate de pe cea a Rusiei". Cu toate acestea, un prim răspuns la întrebarea „încotro se îndreaptă Ucraina" îl vom primi astăzi, când Ianukovici se va afla în vizită la Moscova.

Dacă acordul cu UE va fi semnat în cele din urmă, el va fi iniţializat de cele două părţi începând din luna februarie, după care, dacă totul merge bine, urmează ratificarea de către toate statele membre în 2013 şi 2014. Or, comportamentul dictatorial al lui Ianukovici nu lasă speranţe prea mari pentru deblocarea relaţiilor cu Europa. Deşi ambii lideri europeni au făcut din eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, condamnată la şapte ani de închisoare, o condiţie pentru semnarea acordului, Ianukovici a refuzat să o amnistieze. Potrivit lui Van Rompuy, „preocuparea noastră cea mai serioasă este legată în pimul rând riscurile de a avea în Ucraina o justiţie motivată politic. Procesul Timoşenko nu reprezintă decât cazul cel mai şocant.

Dar cheia absolută este să avem o reformă vastă a justiţiei în acord cu standardele internaţionale". El a descris totodată alegerile parlamentare din octombrie anul viitor ca fiind „testul de turnesol" pentru eforturile de reformă ale Ucrainei. „Este de o importanţă crucială ca potenţiali