Dimitri Goanţă, fundaşul de fier al naţionalei, dezvăluie amănunte neştiute despre lupta în apă.
Naţionala de polo face Sărbătorile de iarnă cu gândul la Campionatul European de la Eindhoven (16-29 ianuarie), platformă care ar putea‑o menţine la suprafaţa apei ce curge spre JO din Londra. Cu 24 de zile înaintea debutului turneului, ProSport vi-l prezintă pe gigantul Dimitri Goanţă (24 de ani, 2,02m, 113 kg), unul dintre cei patru fundaşi de fier ai reprezentativei ungurului Istvan Kovacs. "Dolph Lundgren" din polo evoluează la Dinamo şi are o statură de luptător în trupele anti-tero.
Viaţa unui fundaş de polo implică riscuri enorme. Niciodată nu va ieşi din bazin curat ca un nufăr, pentru că make-up-ul e parte componentă a jocului. Şi poartă semnătura adversarului. Cotul devine un creion dermatograf ce evidenţiază ochii învineţiţi, un pumn se poate transforma în blushul de firmă lipit pe obrazul "jandarmului" şi asta e doar ce se vede. Pentru că în luptele subacvatice, cele mai dure lovituri sunt recepţionate în ficat şi testicule.
Dar lăsăm mai pe final atitudinea şi strategiile de "auto-apărare" din polo şi facem o incursiune pe la începutul anilor 90, atunci când actualul dinamovist înghiţea bidoane de apă. Povesteşte chiar el. "La tenis trebuia să ai bani, la fotbal... relaţii şi cum eu n-aveam nimic... am plonjat în bazin. La înot, la Dinamo! Mamei, Veronica, i-a plăcut acest sport şi, îndrumat de ea, am ajuns pe la 8 ani la bazin. Doar că după o perioadă, a început să mi se pară plictisitor să tot parcurg lungimi şi lăţimi de piscină şi la primul contact cu mingea, mi-am zis: «Asta trebuie să fac eu, polo!»".
Cu fizic diferit faţă de ceilalţi copii, puştiul din Cartierul Giurgiului părea pe la 10 ani un uriaş rătăcit printre minusculele căşti alb-roşii, iar unul dintre primii săi antrenori, Florin Dumitra
