Pana cand o universitate din Maastricht nu a sugerat o conferinta, in februarie, nimeni nu a planificat nimic pentru aniversarea a 20 de ani a semnarii tratatului care a condus la introducerea monedei unice europene.

Contrastul fata de evenimentele din urma cu cinci ani, cand euro a fost sarbatorit tot anul, este izbitor. Criza datoriilor care a zguduit cele 17 state ce folosesc moneda este, astfel, evidenta chiar si in orasul considerat locul de nastere al euro.

Olanda, cu economia sa bazata pe comertul liber, este una din cele mai mari sustinatoare a unei piete europene mai integrate. Desi este o tara mica, detine a 16-a economie la nivel mondial, avand jucatori la nivel global, precum Philips sau gigantul din domeniul industriei chimice Akzo Nobel.

Din punct de vedere fiscal, Olanda sta chiar mai bine decat liderul european, Germania, motiv pentru care insista asupra existentei unei discipline bugetare mai stricte.

In prezent, criza din zona euro scoate la iveala diviziunea care exista chiar si intre lideri cu opinii similare din Olanda. "Ne-am putea uita la euro ca la un proiect esuat", a declarat Hans Hoogervorst, fost ministru de Finante, citat de The Wall Street Journal.

In acelasi timp, reprezentantii Biroului Central de Planificare, ce se ocupa de bugetul tarii, au declarat ca infiintarea uniunii monetare a tinut mai mult de politica, iar castigurile economice au fost "minime".

Parerile liderilor sunt reflectate si in sprijinul public pentru moneda unica. Potrivit sondajelor, majoritatea olandezilor sunt in favoarea renuntarii la euro, desi, in 2009, 80 la suta din cetatenii Olandei sprijineau, inca, euro.

Totusi, olandezii au antecedente in respingerea integrarii: in 2005, s-a votat "nu" intr-un referendum pentru crearea unei constitutii europene.

La Maastricht,