Investiţiile realizate în parteneriat public-privat (PPP) ar urma să fie unul dintre motoarele de creştere economică în 2012, alături de fondurile europene şi de banii alocaţi din bugetul de stat. Guvernul spune că legislaţia privind PPP-urile este finalizată, regimul fiscal este atractiv, economia României este stabilă, aşa că investitorii nu ar trebui să se ferească de astfel de proiecte. În realitate însă, proiectele propuse de guvern, multe dintre ele datând dinainte de Revoluţie, se confruntă cu probleme de atractivitate în ciuda contextului optimist expus de autorităţi.
"România contează pe o creştere economică de 2,1% în 2012. Principalele motoare sunt investiţiile pe care guvernul le va asigura şi care vor fi cu 500 de milioane de euro mai mari ca în 2011, fondurile europene, unde contăm pe cel puţin 6 miliarde de euro în 2012 cheltuiţi şi implementaţi, şi cadrul pentru parteneriatele public-private, care face parte din strategia economică", a declarat primul-ministru Emil Boc. Până acum România a atras definitiv circa 700 de milioane de euro din fondurile europene puse la dispoziţie, iar singurul proiect care ar fi trebuit realizat, cum se convenise, în parteneriat public privat, autostrada Comarnic-Braşov, a eşuat.
Boc a precizat la o conferinţă Forum Invest că pe lista guvernului se află 20 de proiecte care se pot realiza în parteneriat public-privat din domenii precum energie, transporturi sau sănătate. Premierul a menţionat proiectul de 4 miliarde de euro al reactoarelor 3 şi 4 al centralei nucleare de la Cernavodă ca posibilă investiţie care se poate realiza în parteneriat public-privat. Problema este că în ciuda optimismului afişat de autorităţi, până la data limită pentru primirea ofertelor angajante, 15 decembrie, nu venise niciun investitor, aşă că statul nu a avut altă posibilitate decât să prelungească perioada de depunere a o
