Constantin Dumitru sau nea Costel, așa cum îi spun apropiații, unul dintre cei mai căutaţi ploieşteni în Ziua de Ignat, respectă cu stricteţe tradiţia sacrificării porcului. Ieri a fost un ajutor de bază pentru vecinii săi

Gălăgie și forfotă mare au fost ieri, în ziua de Ignat, în curțile ploieștenilor care locuiesc în carieterele de case de la marginea orașului. Cu cuțitele bine ascuțite, cu butelia cu gaz și la îndemână, cu vasele pregătite să fie umplute cu mușchi, șuncă și șorici, oamenii și-au sacrificat godacii crescuți în gopodăriile proprii, mulți dintre ei trecuți de suta de kilograme. După ce l-au înjunghiat și l-au lăsat să i se scurgă sângele, bărbații l-au pârlit, l-au spălat temeinic, l-au curăţat şi l-au tranşat. Tradiția spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate, în afară de cea dedicată tăierii, sortării și preparării specialităților din carne de porc. Lucru ușor de respectat dacă ținem cont de multitudinea lucrurilor care sunt de făcut într-o astfel de zi, începând de la pregătirea pragului pentru tranșarea animalului și până la „pomana porcului". Reguli bine respectate! Constantin Dumitru sau nea Costel, cum îi spun apropiații, respectă cu strictețe ritualul tăierii guițătorului, una dintre cele mai vechi tradiții românești. În ziua de Ignat, pentru vecinii săi este un ajutor de bază. „De ani de zile tai porci. Întâi îl aranjez pe al meu, iar după aia merg la cine mă cheamă. Știu pe de rost care sunt regulile. Nu e așa simplu, pentru că nu poți ciopârți animalul oricum. După ce l-ai aranjat, în momentul tranșării îi faci semnul crucii pentru ca toate bucatele care vor fi pregătite din carnea porcului să fie binecuvântate. Așa e la noi, la români, semnul crucii este prezent peste tot. După aia se îndepărtează cu grijă șunca, mușchii și tot așa", ne-a spus nea Costel. Nelipsită în acest timp trebuie să fie țuica fiartă,