Dacă Ungaria ar fi cedat la presiunile externe, precum cele ale Comisiei Europene (CE), aşa cum a făcut România, ar fi fost într-o situaţie economică mult mai proastă decât cea în care se află acum, a afirmat preşedintele Comisiei Economice din Parlamentul de la Budapesta, Antal Rogan.
CE a cerut, recent, Ungariei să retragă două legi din Parlament. Una dintre acestea se referă la banca centrală a Ungariei, iar executivul european şi FMI consideră că afectează independenţa instituţiei. A doua iniţiativă legislativă vizează stabilitatea fiscală.
Ungaria primeşte multe scrisori precum aceasta, despre taxa bancară sau taxele pe diferite sectoare economice, a spus Rogan, citat de cotidianul ungar Portfolio, anunţă Mediafax.
"Dacă Ungaria ar fi făcut cum i s-a cerut în aceste scrisori, aşa cum a procedat România, ţara ar fi fost într-o situaţie mult mai proastă decât cea în care se află acum. Creditarea a scăzut în România, la fel ca în Ungaria, în timp ce guvernul român a redus salariile cu 25% şi pensiile cu 15% (n.r. intenţia Guvernului de a reduce pensiile cu 15% a fost respinsă de Curtea Constituţională)", a adăugat Rogan.
Parlamentarul ungar, membru în partidul de guvernământ Fidesz, a declarat că tratează astfel de cereri cu precauţie, parţial din cauză că ţările din zona euro au problme mari. Exercitarea de presiuni asupra Ungariei are legătură şi cu participarea ţării în pactul UE, a spus oficialul.
Discuţiile cu FMI vor continua probabil în ianuarie, a declarat Rogan, adăugând că vede şanse reale pentru un acord, deoarece Ungaria nu vrea o linie de credit efectivă, ci să se asigure că ţara se poate finanţa în anii următori.
Guvernatorul Băncii Ungariei, Andras Simor, va rămâne în funcţie până la sfârşitul mandatului, în 2013, iar fuziunea băncii cu autoritatea de reglementare a pieţei financiare (PSZAF) ar putea fi pusă pe age
